Rosia Montana Kulturfest München

La mulţi ani, Roşia Montană!

            Cu ocazia a 1883 de ani de existenţă a Roşiei Montane, sâmbătă 8.02.2014 s-a organizat în München “Roşia-Montană-Kulturfest”. Deşi nu au fost foarte mulţi prezenţi, cei douăzecişicinci de participanţi s-au implicat activ în organizare şi în dezbaterile din cadrul evenimentului.

            Seara a început cu o expoziţie fotografică reprezentând imagini de la protestele organizate săptămânal, din septembrie până in decembrie 2013. Am remarcat cu toţii evoluţia entuziasmului celor care au ieşit in stradă, evoluţia organizării evenimentelor şi tenacitatea de a nu renunţa la acest mijloc de protest. Fotografiile prezentate la expoziţie sunt ataşate intr-o arhivă a grupului existent pe Facebook, majoritatea sunt încărcate din această arhivă şi nu toate au o rezoluţie extraordinară.           

Evenimentul a continuat cu prezentarea unor filme despre istoria Roşiei Montane şi despre încercările firmei canadiene Gold Corporation de a porni acolo un proiect de exploatare prin metoda cianurării.           

Domnul Ioan-Irineu Farcaş ne-a vorbit despre autenticul rost al omului, acela de a administra resursele naturii, şi nu de a le epuiza sau a le distruge (vezi povestirea „Fefeleaga” scrisă de I. Agârbiceanu).

            Am găsit cu toţii interesantă o informaţie prezentată într-unul dintre filme, şi anume aceea că, dacă proiectul s-ar realiza şi cei patru munţi ar fi mărunţiţi, ar rezulta o cantitate de  aur care ar putea încăpea într-o bucătărie de apartament.

            S-a discutat despre lipsa unei singure semnături, cea a ministrului mediului, semnătură care ar sista definitiv şansele realizării proiectului RMGC – adică semnătura pentru înscrierea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO. Aceasta, în condiţiile în care, la conducerea Ministerului Mediului din ultimii patrusprezece ani, s-au perindat o multitudine de miniştri aparţinând diverselor formaţiuni politice.

            Dezbaterile au continuat cu analiza „succesului” rezistenţei de la Roşia Montană: de ce acolo oamenii au avut puterea de a spune NU deciziilor statului?

            Cât de mult a cântărit factorul uman, factorul istoric (arheologic) sau cel psihologic, de exemplu accidentele petrecute în ultimii cincizeci de ani datorită exploatărilor aurifere cu ajutorul cianurilor sau “atacul frontal” asupra munţilor, care sunt mult mai dragi sufletului românesc…

            Cum s-ar putea aplica această reţetă şi în cazul exploatării gazelor de şist, respectiv Pungeşti? Astfel, domnul Alexander Eickhoff ne-a relatat despre experienţa sa personală, derulată la mijlocul lunii decembrie 2013 în localitatea  mai-sus-menţionată. S-a trecut în revistă faptul că presiunea autorităţilor asupra localnicilor s-a accentuat. Un exemplu al absurdului este faptul că, în România, pentru primirea pensiei de boală este nevoie, pe lângă documentele  medicale, de o aprobare din partea autorităţilor (primării), această aprobarei trebuind a fi reînnoită periodic. În cazul Pungeşti, primarul s-a declarat pentru începerea exploatării gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice, în opoziţie cu dorinţele localnicilor, majoritatea lor fiind pensionari sau agricultori.

            Printre alte subiecte dezbătute s-au enumerat, de exemplu, organizarea relativ haotică a rezistenţei de la Pungeşti, cu lipsa unor lideri adecvaţi, în jurul cărora să se poată grupa susţinătorii; incapacitatea unor activişti de a-şi sincroniza acţiunile cu ceilalţi (in cazul gazelor de şist); efectele unor dezastre ecologice asupra cetăţenilor europeni – fiecare cetăţean european ar trebui să fie conştient că orice dezastru ecologic va avea, în cel mai simplu caz, efecte  financiare negative asupra lui; o ţară fără elite, este o ţară periculos de manipulabilă; existenţa unor proiecte europene de educaţie politică şi formare a unor politicieni adecvaţi.

            Seara s-a încheiat cu un moment artistic oferit de domnul Geo Goidaci, un recital la fluier. Geo ne-a povestit despre pasiunea sa pentru fluier, despre ultimul meşter fluierar din Apuseni, despre dorinţa dumnealui de a realiza o comunitate de oameni dornici să înveţe şi să exerseze tainele fluierului, dorului. 

Grupul München rettet Roşia Montană 10 februarie 2014